Apostrofandu-l pe Jean Constantin in B.D. " ...ce v-o place la apa asta milenara eu nu inteleg!!!" e expresia de pe fetele zecilor de corporatisti prezenti la concertul lui tata "Jean de la Lyon" de aseara de la Sala Polivalenta. Aceste personaje demne de o mica caterinca cateodata, cu masinile lor cu rate (nu curate) cu banii din viitor, "aifonuri" si parfumuri scumpe (degeaba, ca-i tradeaza fatza de tzaranush (par)venit in Bucuresti) nici macar nu au asteptat pana la sfarsitul concertului, daca tot dadusera o gramada de bani pe bilete si s-au carat. Cel putin asa am inteles eu din moment ce la bis mai erau prezenti jumatate de sala. Astia doar bifeaza concertele/evenimentele sa fie in trend si sa aiba ce povesti pe la birourile lor plictisitoare din cladirile de sticla..., sau nu stiau ca nu vin la discoteca si ca nu prea au cum sa danseze pe "Oxigene"... si atunci nu le mai place. Unii chiar se chinuiau sa danseze si dadeau din palme cu mainile sus ca la botez! Un nene, tipul comunist, langa mine, la vreo 60-65 ani, cazut pe jos-zici ca astepta paramedicii, aproape adormit dar totodata si agasat de zgomot se mai trezea la aplauze si reuseam sa-i vad pe chip nedumerirea. Nici el nu stia ce e cu el. Cum dracu o fi ajuns acolo ca din cate stiu eu, nu se dau pe la fabrici in loc de cupoane de masa, bilete la concert de gratis! Parca ar fi spus: " Ce a ajuns si tineretul asta, pe vremea mea ce spectacole se dadea aci la sala polivalenta... cu Arsinel cu Stela, cu Mirabela cu nea Marian din Savoy... cu Jean Constantin...Acum a murit nea Jean si ia uite ce panarama a ajuns sa-i ia locul! Tot Jean il cheama si mai e si strainez. Ce dracu de muzica e asta ca io nu intzeleg..." As completa eu: "Tineretul asta,niste drogati...."
Alt "frezutza", in fata mea, a vazut concertul prin ecranul aifonului. A stat cu mana in aer doua ore cat a tinut concertul...Intrebarea mea e ce dracu de memorie are Aifonu' ala frate??? Ca corporatistul nu ma mira, la cat e de dobitoc sigur maine le pune colegilor din birou sa vada tot concertul. In fine, rasa asta de "multinationalisti/corporatisti" e mai periculoasa decat tiganii...se inmultesc ai dracului de repede!
Si cateva vorbe si despre adevaratul eveniment.
Nu vreau sa spun cati bani am investit eu in tinerete in casetele si vinilurile cu albumele lui Jean Michelle Jarre, cred ca si altii au facut la fel ca mine in vremurile alea. Era singura sursa de muzica buna si de bucurie. Ca atare, la cat sunt de zgarcit am pus cele 2000 de casete plus alte cateva sute de viniluri in niste cutii mari si le-am urcat in podul casei, la pastrare.
Nu as fi crezut ca il voi vedea vreodata pe acest muzician de exceptie (including ceilalti trei francezi de pe scena) dupa mai bine de 25-30 de ani de cand plangeam cand ascultam Oxigene, Equinoxe, Zoolook, Rendez-Vous si restul, fascinat si pasionat de sunetele electronice generate de synth-urile si moog-urile lui tata Jean. Muzica lui e simpla dar catchy si plina de secvente muzicale care odata ce le asculti nu le mai uiti niciodata. Este cu adevarat un geniu. Ceea ce mi-a placut insa foarte mult aseara, este ca a fost un concert 90% spre 100%- analogic. Adica a folosit exclusiv sunetele lui originale care l-au consacrat acum 30 de ani. Restul de 10% au fost niste triggere sau pad-uri cu sample, care sa-i usureze show-ul. Ca atare scena a fost plina de moog-uri si synth-uri vintage, probabil unicat...care au sunat extraordinar!!! Cat despre el, la cei 62 de ani pe care-i are, credeti-ma este special, unic! Se misca tot timpul, tzopaie si e plin de energie, e fantastic!
Sunt profund impresionat de tata Jean si de show-ul lui, ma gandesc cum s-au simtit spectatorii aia acum zeci de ani cand a facut concertele alea memoriabile la Paris (1mil . de oameni!!!), China (de cateva ori), de la Houston din 86', de la piramidele din Egipt, Londra,etc.. O nebunie, nici nu imi pot imagina!
Numai moog-ul vintage mai poate schimba ceva!
P.S. Si Jean al nostru a fost mare, sa-i fie tzarana usoara!
Alt "frezutza", in fata mea, a vazut concertul prin ecranul aifonului. A stat cu mana in aer doua ore cat a tinut concertul...Intrebarea mea e ce dracu de memorie are Aifonu' ala frate??? Ca corporatistul nu ma mira, la cat e de dobitoc sigur maine le pune colegilor din birou sa vada tot concertul. In fine, rasa asta de "multinationalisti/corporatisti" e mai periculoasa decat tiganii...se inmultesc ai dracului de repede!
Si cateva vorbe si despre adevaratul eveniment.
Nu vreau sa spun cati bani am investit eu in tinerete in casetele si vinilurile cu albumele lui Jean Michelle Jarre, cred ca si altii au facut la fel ca mine in vremurile alea. Era singura sursa de muzica buna si de bucurie. Ca atare, la cat sunt de zgarcit am pus cele 2000 de casete plus alte cateva sute de viniluri in niste cutii mari si le-am urcat in podul casei, la pastrare.
Nu as fi crezut ca il voi vedea vreodata pe acest muzician de exceptie (including ceilalti trei francezi de pe scena) dupa mai bine de 25-30 de ani de cand plangeam cand ascultam Oxigene, Equinoxe, Zoolook, Rendez-Vous si restul, fascinat si pasionat de sunetele electronice generate de synth-urile si moog-urile lui tata Jean. Muzica lui e simpla dar catchy si plina de secvente muzicale care odata ce le asculti nu le mai uiti niciodata. Este cu adevarat un geniu. Ceea ce mi-a placut insa foarte mult aseara, este ca a fost un concert 90% spre 100%- analogic. Adica a folosit exclusiv sunetele lui originale care l-au consacrat acum 30 de ani. Restul de 10% au fost niste triggere sau pad-uri cu sample, care sa-i usureze show-ul. Ca atare scena a fost plina de moog-uri si synth-uri vintage, probabil unicat...care au sunat extraordinar!!! Cat despre el, la cei 62 de ani pe care-i are, credeti-ma este special, unic! Se misca tot timpul, tzopaie si e plin de energie, e fantastic!
Sunt profund impresionat de tata Jean si de show-ul lui, ma gandesc cum s-au simtit spectatorii aia acum zeci de ani cand a facut concertele alea memoriabile la Paris (1mil . de oameni!!!), China (de cateva ori), de la Houston din 86', de la piramidele din Egipt, Londra,etc.. O nebunie, nici nu imi pot imagina!
Numai moog-ul vintage mai poate schimba ceva!
P.S. Si Jean al nostru a fost mare, sa-i fie tzarana usoara!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu